Utilizarea inteligenței artificiale pentru îmbunătățirea proceselor de automatizare a securității cibernetice pentru sarcini

Combinația dintre puterea de calcul și disponibilitatea unor informații vaste a permis oamenilor să delege sarcini care altădată le erau exclusive, cum ar fi realizarea de previziuni în medii complexe și luarea deciziilor. Cu ajutorul inteligenței artificiale, putem interpreta imagini pentru a detecta boli, pentru a ne angaja în conversații și pentru a anticipa mai rapid riscurile, cum ar fi neplata sau riscurile de fraudă în cazul asigurărilor. Inteligența artificială are un câmp larg de acțiune în securitatea cibernetică, care se concentrează pe protejarea activelor noastre digitale.

Inteligența artificială, ca ansamblu de tehnici predictive și de învățare automată, contribuie la îmbunătățirea securității cibernetice. Aceasta se realizează prin calibrarea continuă a algoritmilor pe măsură ce aceștia sunt expuși la informații noi. Complexitatea și dispersia sistemelor cu care companiile lucrează în prezent au arătat că metodele tradiționale și manuale de supraveghere, monitorizare și control al riscurilor sunt insuficiente. În plus utilizarea inteligenței artificiale de către infractorii cibernetici face sistemele noastre și mai vulnerabile.

Procese de automatizare a securității cibernetice

În medie, lucrătorii petrec trei ore din activitatea lor zilnică îndeplinind sarcini repetitive pe calculator, care adesea nu au legătură cu responsabilitățile lor principale. Acest lucru poate duce la erori umane și demotivare, pe care hackerii le pot exploata pentru a pregăti strategii de atac cibernetic, după cum se menționează într-un studiu realizat de OnePoll.

Pe parcursul anului 2023, se anticipează că 45% din sarcinile repetitive din marile companii vor fi automatizate, conform unui sondaj recent IDC Research din diferite țări europene. Acest lucru marchează o schimbare clară în tendințele organizaționale, în mare parte din cauza pandemiei.

Automatizarea utilizează inteligența artificială și tehnologiile de învățare automată pentru a crește viteza de răspuns, a economisi timp și a îmbunătăți precizia prin reducerea riscului de eroare umană. Cele mai repetitive șase sarcini care pot fi automatizate și protejate cu ajutorul inteligenței artificiale includ:

Back Office: Capturarea datelor, gestionarea corespondenței, catalogarea documentelor digitale, rapoartele informatice și software sau gestionarea plictisitoare a facturilor sunt printre cele mai neplăcute sarcini. Extragerea entităților din documente sau facturi este posibilă, reducând timpul de inspecție manuală și menținând în același timp fiabilitatea. În plus, integrarea inteligenței artificiale în ERP-urile întreprinderilor minimizează erorile și automatizează acest proces. De asemenea, inteligența artificială permite rezumarea documentelor și obținerea de noi informații prin compararea acestora cu versiunile anterioare, ceea ce duce la o rentabilitate mai mare decât procesele manuale.

Serviciul Clienți: Inteligența artificială în serviciile pentru clienți ascultă și interpretează mesajele pentru a oferi cel mai potrivit răspuns la nevoile clienților. Bots care inițiază conversații cu clienții sunt din ce în ce mai frecvente, oferind răspunsuri mai rapide, mai precise și disponibilitate 24/7. Acestea detectează momentul în care este necesară intervenția umană și solicită implicarea agentului, eliberând agenții de sarcinile repetitive și automatizând procesele simple sau comune. De asemenea, inteligența artificială poate automatiza sarcinile de gestionare, cum ar fi clasificarea mesajelor electronice primite și filtrarea spam-ului.

Revizuirea pagubelor cauzate de atacurile cibernetice și controlul și asigurarea calității: Noile tehnologii au revoluționat controlul calității, inspecțiile și detectarea anomaliilor cu ajutorul algoritmilor de învățare automată. Acestea pot identifica deteriorări sau disfuncționalități ale utilajelor sau structurilor prin intermediul imaginilor, înregistrărilor sonore sau modelelor de date, pot inspecta produsele finite pentru a detecta defecte și pot asigura standardele de calitate.

Recunoașterea imaginilor: Recunoașterea imaginilor a devenit mai răspândită în ultimii ani, dovedindu-se utilă în diverse aplicații industriale. Aceasta permite supravegherea adecvată a mediilor de lucru și a echipamentelor de securitate, identificarea situațiilor de risc și detectarea anomaliilor produselor. Analiza imaginilor economisește timp prin căutarea automată a milioane de înregistrări în câteva secunde sau prin furnizarea de răspunsuri în timp real.

Transcrierea informațiilor: Inteligența artificială poate identifica informații specifice, cum ar fi ID-ul, datele, numerele de telefon sau adresele. De asemenea, facilitează generarea de rapoarte pentru echipa de vânzări și integrarea CRM. Inteligența artificială poate transcrie conversații întregi, completând golurile lăsate de transcrierea fonetică și convertind cuvintele audio în text.

Detectarea cunoștințelor și a subiectelor: Inteligența artificială poate extrage informații relevante din opinii, recenzii și emoțiile utilizatorilor. Această capacitate permite identificarea domeniilor de îmbunătățire și a subiectelor de interes atunci când se generează conținut.

Aceste sarcini pot fi inundate cu date nestructurate, ceea ce le face dificil de gestionat. Aceste informații brute sau dezorganizate nu pot fi stocate cu ușurință în structuri predefinite. Un exemplu simplu pentru a înțelege diferența este introducerea datelor prin intermediul unui formular pe un site web; colectarea se face uniform, iar datele sunt preformatate. Cu toate acestea, dacă este necesar să se extragă date dintr-un document text, de exemplu, un set de date personale din corpul unui e-mail, vor fi informații nestructurate care trebuie prelucrate și structurate manual, atribuindu-le o structură sau o clasificare.

Aplicații actuale ale inteligenței artificiale în securitatea cibernetică în cadrul proceselor de lucru repetitive

Vânătoare de amenințări: Identificarea amenințărilor și neutralizarea atacurilor cibernetice. Tehnicile tradiționale care se bazează pe identitate sau utilizează indicatori de compromitere pot fi îmbunătățite, acoperind lacunele de securitate cibernetică prin gestionarea și interpretarea indicatorilor comportamentali.

Managementul vulnerabilității: Numărul vulnerabilităților crește în fiecare an și nu este suficient să așteptăm ca infractorii cibernetici să le exploateze înainte de a reacționa la acestea. User and Event Behavioral Analytics (UEBA) face posibilă identificarea comportamentelor anormale care indică o activitate de atac cibernetic chiar înainte ca patch-urile care corectează vulnerabilitățile să fie disponibile.

Centre de date: IA, ca și în alte domenii în care operează, facilitează optimizarea și monitorizarea centrelor esențiale de prelucrare a datelor și ajută la detectarea amenințărilor de comportament anormal. Aceasta îmbunătățește utilizarea acestor resurse și evoluția lor, cu economiile de costuri și reducerea riscurilor aferente, cum ar fi întreruperea serviciilor sau executarea de software rău intenționat.

Securitatea rețelelor: Inteligența artificială face posibilă învățarea modelelor de comportament al traficului în rețele, atât în domeniul politicilor de acțiune împotriva comportamentului utilizatorilor, cât și în domeniul mai topografic, atunci când vine vorba de identificarea proceselor care corespund fiecărei aplicații. Inteligența artificială poate recomanda gruparea sarcinilor de lucru și aplicarea politicilor de securitate.

Securizarea autentificării: Atât pentru protecția utilizatorilor care accesează serviciile noastre, cât și pentru setul de elemente utilizate de aceștia, inteligența artificială poate identifica utilizarea de identități false sau atacuri de forță brută, oferind o barieră suplimentară în calea accesului fraudulos la serviciile noastre, dincolo de autentificarea utilizatorului sau utilizarea captcha.

Confidențialitatea și conformitatea informațiilor: Inteligența artificială ajută la clasificarea automată a informațiilor în funcție de nivelul lor de criticitate în fața diferitelor reglementări, cum ar fi GDPR. Acest lucru implică economii în comparație cu eforturile depuse manual în prezent, evitând riscurile pe care acest lucru le implică.

Blocarea boților pe baza comportamentului lor: Activitatea roboților, fără a fi rău intenționată, consumă lățimea de bandă a serverelor noastre, afectând experiența de utilizare a clienților noștri reali. Inteligența artificială permite clasificarea activității acestor vizitatori pentru a limita acțiunile lor.

Aceste cazuri de utilizare au devenit o realitate pentru principalii actori din lumea digitală, cum ar fi Google, care a inteligența artificială integrată în securitatea cibernetică în cadrul serviciului său Gmail, și IBM/Watson, care include această combinație printre instrumentele sale de securitate. Alte exemple notabile includ Juniper Networks și Balbix.

Din cauza faptului că infractorii cibernetici utilizează din ce în ce mai mult inteligența artificială pentru atacurile lor și a beneficiilor pe care aceasta le oferă în gestionarea diferitelor sisteme și servicii de securitate cibernetică, implementarea soluțiilor de securitate care utilizează inteligența artificială a devenit esențială. Ca urmare, vom deveni mai pricepuți în detectarea hackerilor, în reducerea costurilor la nivelurile actuale de securitate și în îmbunătățirea experienței clienților și utilizatorilor noștri.